PODGORIA LECHINȚA – Moștenire de la sași

Podgoria Lechinţa este situată în nord-estul Podişului Transilvaniei, în regiunea deluroasă a Someşului Mare şi a Mureşului. Este formată din vii dispuse destul de răzleţ pe suprafaţa judeţului Bistriţa-Năsăud, cu o mică pătrundere în nordul judeţului Mureş.

Cultura viţei-de-vie are o lungă tradiţie în această zonă. Ea era practicată de către daci şi s-a dezvoltat, ulterior, sub stăpânirea romană, îndeosebi în perioada în care s-au construit drumuri, care serveau atât scopurilor militare, cât şi negoţului, una dintre căi fiind descoperită la Teaca, important centru viticol. În secolele XII-XIII, viticultura a trecut printr-o nouă perioadă importantă de dezvoltare, odată cu venirea saşilor din părţile Rinului şi Moselei. Se spune că vinul din această zonă era preferat de Casa Regală austriacă, de unde a şi primit numele de ”vinul împăraţilor”.

VINUL DE LECHINȚA

În prezent, printre vinurile produse la Lechinţa, se remarcă Feteasca Albă, soi rezistent la temperaturile mai scăzute din timpul iernii, cu o bună capacitate de acumulare a zahărului în struguri. Sunt vinuri de înaltă calitate, ce pot fi seci sau demiseci. Acestora li se adaugă vinurile din soiurile Sauvignon Blanc, Neuburger – vinul de suflet al sașilor, Pinot Gris, Riesling Italian şi Muscat Ottonel, întotdeauna de calitate superioară, precum şi cele de Fetească R egală sau cupajul Blazon de Lechința, care sunt vinuri DOC dar şi vinuri de masă. În ultimii ani investitorii privați au plantat în podgoriile lor și soiuri de struguri roșii ca Pinot Noir sau Fetească Neagră, iar în comuna Viişoara din centrul viticol Bistriţa, aşezată pe un deal cunoscut sub numele de ”Steiniger”, exista o vie din care se obţinea un vin de Fetească albă de o calitate excepţională, notează oenologul Mihai Macici.

LECHINȚA

Toate vinurile din această podgorie se comercializează sub denumirea zonală ”Lechinţa”, alături de care mai pot apărea suplimentar şi denumirile plaiurilor viticole: Vermeş, Sâniacob, Sângeorzu Nou, Teaca, Urmeniş, Dumitra, Viişoara, (Steiniger), Batoş, Culpiu.

Podgoria Lechinţa este strâns legată şi de momente importante din istoria poporului român. Printre altele, se spune că retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul românesc ar fi fost negociată aici. În octombrie 1957, Gheorghe Gheorghiu-Dej, liderul comunist al României, l-a invitat la o vânătoare de urşi pe conducătorul sovietic, Nikita Hrusciov. În sprijinul acestei afirmaţii stau notele ambasadorului Olandei la Bucureşti, C. M. Hanswlick De Jonge, care a fost invitat de onoare la vânătoarea de urşi. Au poposit la cabana Teaca, unde s-a dat un ospăţ copios, încununat cu un vin alb sec, celebrul vin de Lechinţa. Încântat de această primire, Hrusciov l-a întrebat pe Dej ce ar putea face pentru România, pentru a se revanşa. Dej l-a asigurat atunci de loialitatea românilor, dar a insistat asupra faptului că staţionarea trupelor sovietice pe teritoriul nostru nu este necesară, mai mult decât atât, ar putea chiar să ştirbească încrederea românilor în Uniunea Sovietică. Hrusciov i-a promis că va înştiinţa Sovietul Suprem asupra acestei probleme şi a dat asigurări că, în proporţie de 90%, trupele sovietice vor fi retrase într-un an, ceea ce s-a şi întâmplat.